11 ianuarie 2011

Mai contează?

Scriu din aceeaşi cameră dezordonată, lipsită de culoare, monotonă, enervantă... M-am baricadat. Ba nu, doar am închis uşa cu cheia. E de ajuns. Nu poate intra nimeni în cameră. E sublim. Se aud zgomote de după uşă. Nu-mi pasă. Nu ştiu de ce. Altădată îmi păsa. Iar a venit "chestia" aia la mine. Pentru două zile de calvar. N-am curaj să ies din cameră.

Mă sperie. Ţipă şi bate cu pumnii în uşă. O bate pe mama. A rupt galeria din dormitor. A spart un castron şi-a fost vina mea, chiar dacă eu eram la calculator. Aproape că mi-a băgat telecomanda Playstation în ceai.
Azi am plecat de la şcoală. Nu ştiu exact de ce. Poate pentru că a plecat şi Roxana, poate pentru că nu a venit Rux şi pentru că intenţionam deja să chiulesc cu Andrada la română.

În timp ce scriu, aud un ţipăt şi acum un sunet... a rupt galeria... ŞI în bucătărie. Am început să zbier la mama. I-am zis (şi nu am fost deloc subtilă) că e mai proastă decât mine... aceeaşi poveste. Mă cert des cu ai mei. Din căcaturi. Nu e vina mea. Nu e vina mea pentru nimic. Dacă ei vor să fie aşa, să fie. Eu îmi protejez spaţiul, ei pot face tot ce vor cu restul casei. Dar nu camera mea, nu lucrurile mele. Nu sunt jucării. Plus că, probabil sunt ultimele lucruri pe care mi le-au luat din banii lor.
Îmi torturează creaturile. Sau cel puţin o făcea. Până când am dat-o eu afară.
Nu e ca şi cum nu aş fi încercat să o plac.

Tot astăzi m-am surprins râzând cu gura până la urechi. Nu, nu era doar un emoticon pus la întâmplare pe messenger. Chiar râdeam tare. Şi era un râs sincer, eram chiar amuzată. Nu am mai fost de mult aşa.
Voiam să ies să beau o cafea la Starbucks... nu am mai ieşit. Unde să ies? Cum să ies când sunt încuiată în camera asta?

Azi am trecut pe lângă un tip care e cu mine în liceu şi cu care am vorbit un timp. Nu i-am dat nici măcar un "Bună!". Dacă el mi-a dat, nu ştiu. Aveam volumul dat la maxim... în căşti, desigur. Mi-am ignorat şi colegii. Nu ştiu ce căcat îmi ziceau, da' nu am auzit şi nici nu mi-a păsat. Până când a venit unul şi mi-a vorbit la ureche. Nu am vorbit mult, nu aveam ce vorbi. M-am întors şi am ascultat muzică în continuare. Când am coborât din tramvai, am mers înainte.

Nu-mi mai pasă de multă lume din jurul meu. Nu cunosc oameni de calitate, nu mulţi. De-asta nici nu sunt interesată să cunosc lume. Vreau să cunosc lume bună. Adică... nu mă încălzeşte cu nimic dacă am cu un cocalar mai mult în listă (chiar, am vreunul?). Dar îmi place să ştiu că, atunci când intru pe mess, am cu cine schimba o impresie, are cine să-mi dea o melodie bună, să îmi recomande o carte genială...

Nu am fost aşa mereu. Am fost crescută printre ţigani, manele, minciună, ură... şi, iată-mă! Sunt vie, nevătămată, sunt în stare să scriu o propoziţie fără să-mi pun întrebarea "să-mi se scrie s-ămi sau săm-i?", nu mai ascult manele, nu-s târfă, nu-s piţipoancă sau ştiu eu ce altă fiinţă materialistă/muistă.
În rest, nu mai ştiu ce să zic. Parcă toţi sunt fericiţi, numai eu nu. De-abia aştept să stau singură. Să am un laptop drăguţ care să nu facă zgomot. Să am un job. Să îmi fac singură mâncare. Să cânt şi să fac plimbări prin ploaie când îmi vine mie. Să scap de învăţământul ăsta de căcat. Să beau o cafea bună fără să am griji... Să pot să-mi bag pula-n tot, când am chef.

17 comentarii:

  1. Tu plângi după studenţie, clar! E cel mai băgător de pulă-n toate stil de viaţă inventat.

    RăspundețiȘtergere
  2. De acum cand am sa-ti scriu tie pe blog am decis sa nu mai scriu prescurtat , sau cum scriu eu de obicei pentru ca am realizat ca nu merge nu cu/pe blogul tau .
    uuu m-ai mentionat si pe mine:X si pe roxa:X si pe rux:X
    >:D< :*

    RăspundețiȘtergere
  3. si scuze, stiu ca nu dau commenturi pe masura blogului tau

    RăspundețiȘtergere
  4. Sa zica lumea ce-o vrea, chestia aia e creatura diavolului. M-am jucat si eu cu copii, au stat cativa cu mine cateva ore... NICIUNU NU MI-A DISTRUS CASA. Cel mai rau caz a doborat ceva, sau mai bine zis...am doborat eu.

    RăspundețiȘtergere
  5. Oh,gândim exact la fel!Am avut şi eu azi o zi super tâmpită,credeam/cred că nu mai scap!

    De ce când te văd toţi mai fără viaţă,atunci îţi sar în cap.Ba ai făcut aia,ba nu ai făcut-o!

    De multe ori stau şi mă gândesc că pe la 40-50 de ani no să-mi frec odraslele pe nervi aşa cum face scumpa mea mamă :D.

    Îţi doresc o seară perfectă şi o sâmbătă LINIŞTITĂ!

    BlackAndWhite

    RăspundețiȘtergere
  6. @ Pumpkin Pie "Să pot să-mi bag pula-n tot, când am chef."

    Dar ai? De unde? De la vechituri cumva?

    RăspundețiȘtergere
  7. @Amaranth, bineînţeles că plâng după studenţie. De-abia aştept. :))

    RăspundețiȘtergere
  8. asculta Muse (versurile), si fa tot posibilul sa fii mereu treaza...observa daca poti si incearca sa nu mai reactionezi in primele 20 de secunde:)
    http://www.youtube.com/watch?v=bDF4kowLtuI&feature=player_embedded

    RăspundețiȘtergere
  9. @Andrada
    Dragă domnişoară, mă superi. Să nu te mai aud vorbind aşa vreodată, că ne supărăm. Ştii bine... ştii mai multe, de fapt. Şi ştii şi că te urăsc mult de tot şi că nu am zis niciodată că nu sunt pe măsura blogului meu comentariile tale. Pentru că tu ştii de unde am plecat şi ai fost printre primii care au citit shit-urile astea.
    Încă o dată, TE URĂSC MULT, iubita. :) :*

    RăspundețiȘtergere
  10. @Razvan, aş putea pune pariu că nu o poate suporta nimeni, mai mult de o oră. Adică, da, e frumoasă, că e copil, e chiar adorabilă... până când începe să ţipe şi să arunce toate obiectele pe care le prinde. Până începe să te tragă de păr sau să te plesnească. :))
    Să vă ferească idolu' de aşa ceva.

    RăspundețiȘtergere
  11. @BlackAndWhite, chiar a fost o sâmbătă liniştită. Nu am avut deloc calculator. Am stat numai în pat şi m-am uitat pe Discovery. :)) Ce viaţăăă, frate. :|
    Te pup, draga mea! :*

    RăspundețiȘtergere
  12. @abbilbal, am una imaginară. Nu o descriu aici(şa), că mi-e ruşine.

    RăspundețiȘtergere
  13. @bluewolfy, în general, ascult Muse. Mulţumesc pentru melodie. ;))

    RăspundețiȘtergere
  14. big like. Stai linistita, vei avea timp pt toate astea... o viata o sa ai sa stai sa bei cafea buna, sa gatesti si sa scri la un laptop dragutz. Dar nu-ti dori sa stai singura :)) poate fara ai tai, dar nu singura... you'll know what I mean in a few years

    RăspundețiȘtergere
  15. @Casa Cu Nuci, lumea deja se autoinvită la mine acasă. O să fiu nevoită să închid uşa şi să mă baricadez în baie. :))

    RăspundețiȘtergere

Hi! Vreau să încep spunând că toate comentariile sunt moderate aici. Dacă ai chef să spui ceva ofensator la adresa mea, a mamei mele, a familiei mele sau a cititorilor/comentatorilor mei te rog să te abţii pentru că nu există nicio şansă să ţi se publice comentariul şi deci efortul tău este în zadar. Niciunul dintre cei amintiţi nu are ce căuta pe tastatura ta, lasă-i în pace, că sunt oameni marfă. Te rog să-ţi exprimi părerile prezentând întotdeauna argumente şi nu lăsa comentarii de genul "Cool!" sau "Mijto!" pentru că eu ştiu deja cât de cool şi mişto este tot ce scriu. So... lasă un comentariu!